CHALLENGES TO NATO'S FIFTH ENLARGEMENT ROUND: TURKEY'S ATTITUDE TOWARDS ROMANIA'S ADMISSION. (English)
In: Codrul Cosminului, Jg. 21 (2015-12-01), Heft 2, S. 299-312
Online
academicJournal
Zugriff:
The relations between Romania - the only Latin nation in Balkan Peninsula, in a broader sense - and Turkey has a long history, which is traced back to the Ottoman period. These relations were relatively ceased during the Cold War. After the collapse of Soviet Union, a new era started for Turkish-Romanian relations. During the WWI, Tsarist Russia forced Romania to be its ally, in order to besiege Germany from South, and also to threat Austria. Its aim was intended to direct the Central Powers' attacks to the Balkans, in order to keep the warfare away from the front lines and from the Russian heartland. Following the Tsarist pan-Slavist policy, the Bolshevist Russia designated Balkans territories as vital for its security and defence. At the first opportunity emerged after the WWII, Stalin had included those lands behind the Iron Curtain area. After a fairly lengthy period under the Iron Curtain, after 1989, Romania like other eastern European countries achieved its freedom, but post-Cold War attitude of Russia towards the Balkans has remained unchanged. This paper seeks to explore the post-Cold War policies of NATO and the Turkey's attitude towards the enlargements of alliance. It focuses on the fifth round of enlargement, when Romania and other six Balkans and Baltic countries were invited to join the North Atlantic Alliance. In addition, it will insist on the role of Turkey in the enlargement process, and its firm support for Romania's accession to NATO. [ABSTRACT FROM AUTHOR]
Les relations entre la Roumanie, l'unique pays latin de la Péninsule Balkanique, et la Turquie ont une longue histoire qui remonte jusqu'à l'époque ottomane. On interrompit dans une certaine mesure ces relations pendant la Guerre Froide. Après la chute de l'Union Soviétique, une nouvelle ère commença dans les relations turquesroumaines. Pendant la Première Guerre Mondiale, la Russie Tsariste força la Roumanie à devenir son allié afin d'attaquer l'Allemagne du sud et de menacer l'Autriche. De cette manière, on voulait diriger les attaques des Puissances Centrales dans la zone des Balkans pour maintenir la guerre plus loin que possible des lignes du front et par conséquent, de la Russie proprement-dite. Tout en continuant la politique tsariste panslaviste, la Russie bolchevique indiqua les territoires balkaniques comme vitaux pour sa sécurité et sa défense. A l'occasion suivante, après la Seconde Guerre Mondiale, Staline inclut ces États parmi les territoires situés au-delà du Rideau de Fer. Après une période assez longue sous le Rideau de Fer, après 1989, la Roumanie, tout comme des autres pays est-européens, obtint sa liberté, mais l'attitude de la Russie vis-à-vis les Balkans dans la période post-Guerre Froide ne changea point. L'étude ci-jointe se proposa d'analyser les politiques de l'OTAN pendant la période post-Guerre Froide et la position de la Turquie par rapport aux extensions de l'alliance. On y accorda le plus d'attention à la cinquième étape d'extension, au cadre de laquelle on invita la Roumanie et autres six États balkaniques à adhérer à l'Alliance Nord-Atlantique. On y insista, aussi, sur le rôle de la Turquie au cadre de l'extension et sur l'appui ferme pour l'adhésion de la Roumanie à l'OTAN. [ABSTRACT FROM AUTHOR]
Relaţiile dintre România - singura naţiune latină în Peninsula Balcanică, în sens larg - și Turcia au o istorie lungă care se întinde până în epoca otomană. Aceste relaţii au fost suspendate într-o oarecare măsură în timpul Războiului Rece. După prăbușirea Uniunii Sovietice, în relaţiile turco-române a început o nouă eră. În timpul Primului Război Mondial, Rusia Țaristă a forţat România să fie un aliat pentru a ataca Germania din sud și de asemenea pentru a ameninţa Austria. Pe această cale se urmărea direcţionarea atacurilor Puterilor Centrale în zona Balcanilor pentru a menţine războiul cât mai departe de liniile frontului și de Rusia propriu-zisă. Continuând politica ţaristă panslavistă, Rusia bolșevică a indicat teritoriile balcanice drept vitale pentru securitatea și apărarea sa. Cu proxima ocazie, după al Doilea Război Mondial, Stalin a inclus aceste state în rândul teritoriilor aflate dincolo de Cortina de Fier. După o perioadă destul de lungă sub Cortina de Fier, după 1989, România, ca și alte ţări est-europene, a obţinut libertatea, însă atitudinea Rusiei faţă de Balcani în perioada post-Război Rece a rămas neschimbată. Studiul de faţă își propune să analizeze politicile NATO în perioada post-Război Rece și poziţia Turciei faţă de extinderile alianţei. În centrul atenţiei va fi plasată cea de-a cincea etapă de extindere, în cadrul căreia România și alte șase state balcanice și baltice au fost invitate să adere la Alianţa Nord-Atlantică. De asemenea, se va insista pe reflectarea rolului Turciei în cadrul extinderii și a sprijinului ferm pentru aderarea României la NATO. [ABSTRACT FROM AUTHOR]
Copyright of Codrul Cosminului is the property of Codrul Cosminului and its content may not be copied or emailed to multiple sites or posted to a listserv without the copyright holder's express written permission. However, users may print, download, or email articles for individual use. This abstract may be abridged. No warranty is given about the accuracy of the copy. Users should refer to the original published version of the material for the full abstract. (Copyright applies to all Abstracts.)
Titel: |
CHALLENGES TO NATO'S FIFTH ENLARGEMENT ROUND: TURKEY'S ATTITUDE TOWARDS ROMANIA'S ADMISSION. (English)
|
---|---|
Autor/in / Beteiligte Person: | Köse, İsmail |
Link: | |
Zeitschrift: | Codrul Cosminului, Jg. 21 (2015-12-01), Heft 2, S. 299-312 |
Veröffentlichung: | 2015 |
Medientyp: | academicJournal |
ISSN: | 1224-032X (print) |
Schlagwort: |
|
Sonstiges: |
|